Parenting-ul este o muncă extrem de grea, acest lucru îl știm cu toții. Se întâmplă fiecărui părinte ca în momente de oboseală sau stres, ori în încercarea de a liniști copiii, să spună niște lucruri pe care să le regrete fie imediat, fie câteva ore mai târziu. Încetează să spui aceste lucruri copilului și veți fi cu toții mai fericiți!
Problema este că aceste fraze pe care le scoți în momente de frustrare sau furie pot lăsa niște cicatrici psihologice serioase asupra copiilor tăi. Cuvintele unui părinte au greutate și pot afecta copilul mai mult decât îți poți imagina.
Pe de alte parte, mai sunt o categorie de fraze care nu ar trebui să le spui copilului pentru simplul motiv că sunt ineficiente, cu alte cuvinte le spui degeaba. Mai bine salvează-ti energia si învață să folosești fraze sau metode care intr-adevar dau rezultate.
Am întocmit mai jos o listă cu câteva lucruri pe care nu ar trebui să le spui copilului, din ambele categorii: unele afectează psihologic copilul, unele ineficiente:
Încetează să spui aceste lucruri copilului:
1. “Nu mai plânge, nu e mare lucru ”
Copiii sunt faimoși pentru nenumăratele răni și vânătăi pe care le obțin alergând și zbenguindu-se toată ziua. Chiar dacă pe noi, părinții, o mică julitura nu ne impresionează, cei mici o văd ca pe o catastrofă. Nu strică să empatizezi puțin cu puiul tău, chiar dacă adesea ai senzația că exagerează. Acest lucru este valabil atât pentru rănile fizice cat și pentru cele emoționale.
Ridic mâna și recunosc că am spus copilului meu de nenumarate ori această frază. Cu buna intenție de a-l calma și de a-l determina să folosească cuvinte pentru a se exprima, în locul plânsului. Experții spun că cel mai bun mod de a proceda în această situație este de a-i valida sentimentele în loc de a le minimiza. Ignorând sau minimizand emoțiile copilului nu faci decât să îi spui că ce simte este nepotrivit sau chiar neimportant pentru tine.
În loc să spui celui mic sa nu mai plângă, mai bine încearcă genul acesta de fraze: “Știu că ești supărat că ți s-a stricat jucăria. Vrei să încercăm să o reparăm împreună?” Sau: “Înțeleg că ești supărată că nu se mai joacă Maria cu tine. Vrei să vorbim despre ce s-a întâmplat?”. În felul acesta arăți copilul ca este perfect normal și acceptabil să-și exprime sentimentele și mai ales deschizi o cale de comunicare sinceră între copil și tine. Nu știi cât de mult te va ajuta aceasta în viitor, când cel mic va deveni adolescent!
Copiii, în special cei mici, nu au capacitatea de a-și controla eficient emoțiile. Ghidand copilul să-și gestioneze bine emoțiile și să și le exprime într-un mod sănătos îl ajuți să facă față mai bine provocărilor din viață.
2. “De ce nu poți fii și tu ca sora ta / fratele tău?”
Mulți părinți cad în capcana de a-și compara copiii între ei sau chiar de a-i compara cu verișori sau colegi. În acest fel nu îl vei motiva pe cel mic. Dimpotrivă, îi vei distruge încrederea în sine. Copilul va simți că nu este suficient de bun și că va trebui să se schimbe astfel încât să ajungă să-ți câștige dragostea.
Trebuie sa înțelegi că cei mici sunt diferiți, au aptitudini și talente diferite și se dezvoltă fiecare în ritmul său. Chiar dacă puțină competiție este benefică, să-ți compari în permanență copilul cu altcineva sau mai rău să-l rușinezi că nu este la fel cu ceilalți este în detrimentul dezvoltării sale psihice sănătoase.
- Îți va plăcea și acest articol: 10 moduri în care poți dezvolta încrederea în sine a copilului
3. “De ce ai făcut asta?”
Aceasta este o frază pe care o spui degeaba unui copil mic. Copiii mici fac multe lucruri fără să gândească, le fac doar că li se par haioase sau ca vor să experimenteze, să-și satisfacă curiozitatea. Iar la consecințe nu se prea gândesc.
Odată, cand avea vreo 2 ani, copilașul meu a închis ușa și m-a blocat pe balcon. După primul moment de panică, cu mare greutate am reușit să-i explic cum se deschide ușa și am putut intra în casă. Evident că prima mea reacție a fost să îl întreb de ce a făcut asta și să mă enervez. Singurul răspuns pe care l-am putut obține de la el a fost o porție sănătoasă de râs. I s-a părut haios, din aceasta cauză m-a închis în balcon! 🙂
Prin urmare, în loc să-l întrebi pe cel mic de ce a făcut o anumită boacăna, mai bine încearcă sa-i explici relația cauză-efect în cât mai multe situații. În exemplul meu, întrebarea “de ce ai făcut asta” trebuie înlocuită cu explicarea consecințelor faptului ca el rămâne singur în casă în timp ce mami e blocată pe balcon.
Evident că pentru copiii mai mari acest punct nu se aplică.
4. “Nu trebuie să fii speriat”
Faptul că îi spui această frază nu înseamnă că cel mic chiar nu se va mai speria într-o situație pe care el o consideră de speriat. Mai bine discuta cu copilul despre acea situație. Nu-l expedia cu fraza aceasta, nici ție nu ți-ar plăcea ca cineva să te trateze asemănător. Este recomandabil să spui copilului că îl înțelegi că e speriat și să-l asiguri că ești lângă el să-l protejezi.
5. “Bună treabă!”
Dacă arunci copilului o frază generică precum aceasta, să știi nu-l ajută la nimic. La un moment dat nici nu o va mai auzi. În schimb, încearcă să fii cât de explicit/ă cu privire la situația pentru care lauzi copilul. Subliniază ce anume din ce a făcut copilul te face mândră/mândru, ce anume a făcut bine. De exemplu: “sunt mândră de tine că ai împărțit desertul cu fratele tău”. Sau: “mulțumesc că m-ai ajutat să fac ordine”.
6. “Ți-am spus eu…”
Aceasta e o frază pe care probabil și tu ai auzit-o de nenumărate ori când erai copil. Erau cuvintele pe care ți le trânteau părinții tăi atunci când tu insistai să faci ceva ce ei nu agreau și lucrurile luau o turnură proastă.
Copiii sunt curioși și vor să experimenteze, vor să vadă cum funcționează lucrurile. Nu strivi aceasta curiozitate, este minunată! În loc să folosești aceasta frază demodată, încearcă să transformi fiecare eșec al copilului într-o experiență educativă. Lasa-l să experimenteze și să observe consecințele faptelor sale, fără să îi tot faci morală. Și eșecurile fac parte din viață, nu-i așa? Bineînțeles experimentarea trebuie să se desfășoare în limitele siguranței celui mic. Deci nu înțelege ca te indemn să lași copilul să-și bage degetele în priză 🙂
7. “Stai să vezi când va ajunge tata (sau mama) acasă!”
În multe familii s-a păstrat de pe vremea generațiior trecute obiceiul existenței “polițistului cel rău ” adică părintele cel sever care aplică pedepsele și “polițistului cel bun” adică părintele mai blajin care oferă întotdeauna consolare. Însă principiile parenting-ului modern ne învață că disciplinarea copiilor bazată pe forță și frică nu este cea mai bună opțiune. Regulile și limitele trebuie să existe bineînțeles însă ele trebuie stabilite și urmate cu blândețe și respect fața de copil. În plus, pentru a fi eficienți ambii părinți trebuie să aplice aceleași principii, să fie “pe-o mână” cum se spune.
8. “Lasă că fac eu”
Este recomandabil ca cel mic să fie lăsat încă de la cea mai fragedă vârstă să facă singur diverse lucruri, adaptate etapei în care se află. Copilăria este o perioadă de învățare continuă, însă copilul nu învață nimic dacă tu continui să faci lucrurile în locul său. Știu că tu faci mai repede și mai bine un lucru decât copilul, știu că tot timpul ești pe grabă, dar reține că pe termen lung nu-l ajuți deloc cu această abordare. Rolul tău ca parinte este să înveți copilul să facă lucruri, nu să le faci tu. Doar făcând singur diverse lucruri copilul își va dezvolta anumite abilități necesare în viața precum răbdarea, îndemânarea, perspicacitatea etc.Credeți-mă, știu o fată de 14 ani la care părinții îi leagă șireturile 🙂
9. “Nu face asta, nu face asta!”
Aceste cuvinte sunt spuse de părinți de zeci de ori pe zi, la modul obsesiv, astfel încât ajung să nu mai fie băgate in seamă de copil. Mai eficient este să îi spuneți ce are voie să facă în loc de ce nu are voie. De exemplu, copilul împrăștie jucăriile in camera în care tocmai ai făcut ordine pentru că aștepți musafiri. Spune-i: “te rog să te joci în dormitor, aici trebuie să fie ordine pentru că așteptăm musafiri” Sau când te exasperează cu săritul în pat: “patul este pentru odihnă, te rog să mergi să sari pe trambulină”.
Ideea este să fii specific/ă cu privire la ce nu are voie sa facă, nu doar să strigi “nu-i voie!”. Arăți respect copilului oferindu-i motivele pentru care nu are voie să facă ceva (de exemplu, pentru că s-ar putea răni). Fraza “de aceea pentru că zic eu” de asemenea trebuie evitată, ținând de alte vremuri.
- Îți va plăcea și acest articol: 16 dintre cele mai comune greșeli de parenting
10. “Nu te mai iubesc dacă faci asta”
Am lăsat această propoziție la final, fiind și cea mai nocivă. Iubirea pe care o oferi propriului copil este ne-negociabila și nu trebuie pusă la îndoială niciodată. Nici măcar cu buna intenție de a-l motiva.
Părinții perfecți eu nu cred că există. Cu toții mai facem greșeli însă trebuie să învățăm din ele. Străduindu-te să te perfecționezi în această grea meserie vei reuși să crești o persoană stabilă emotional, care se va adapta bine vieții de adult. Pentru aceasta, încetează să spui aceste lucruri copilului. În schimb oferă-i un mediu în care cel mic să simtă susținere, oferă-i feedback pozitiv și comunicare deschisă, fiind tu însuți un model de comportament.
Dacă acest articol ți-a plăcut, nu uita să dai follow paginii mele de Facebook. Pentru a fi la curent cu publicarea altor articole, înscrie-te în grupul de Facebook Activități distractive și educative pentru copii
