Dacă te regăsești printre părinții care, la finalul unei zile, te transformi într-un vulcan, stai liniștit: nu ești singurul. Creșterea unui copil vine la pachet cu o doză sănătoasă de haos, iar uneori simți că singura metodă de a te face auzit este să ridici volumul. Dar știm cu toții că nu asta este soluția ideală – nici pentru tine, nici pentru copil. Așa că, hai să vedem cum să nu mai strigi la copil, folosind 7 strategii care chiar funcționează.
1. Răsuflă adânc și numără până la 10… sau 100, depinde cât de grav e!
Prima și cea mai clasică strategie în gestionarea emoțiilor este, evident, „respirația adâncă”. Da, ai auzit asta de nenumărate ori și poate ai încercat-o în timp ce copilul tău spărgea un obiect fragil din casă. Dar adevărul este că funcționează, mai ales dacă adaugi și o mică pauză mentală.
Când simți că tensiunea urcă, ia-ți un moment și încearcă să nu reacționezi imediat. În loc să deschizi gura pentru a țipa „De câte ori ți-am spus să nu…!”, ia o pauză și numără în gând. Dacă ajungi la 100 și tot nu te-ai calmat, măcar ai avut timp să-ți faci un plan de acțiune care nu implică o explozie verbală.
Posibil să ai nevoie de mai multe astfel sesiuni de respirație adâncă pe parcursul zilei 🙂 Dar cine spune că asta nu te va ajuta să te transformi în părintele zen?
2. Folosește „vocea de robot” (da, ai citit corect)
Dacă ai observat că vocea ridicată nu prea funcționează (precum știi, copiii au un talent special de a ignora urletele), încearcă ceva nou: „vocea de robot”. În loc să strigi „Încetează!”, spune același lucru cu o voce calmă, mecanică, ca și cum ai fi un robot care tocmai a ieșit din fabrică. Sună absurd? Perfect! Tocmai asta este ideea. Copiii vor fi surprinși și, în cel mai rău caz, se vor opri din ce făceau doar pentru a te privi ciudat. În cel mai bun caz, vor râde și atmosfera tensionată va dispărea ca prin magie.Pe lângă faptul că ești amuzant, „vocea de robot” te ajută și pe tine să rămâi calm. E greu să fii furios atunci când vorbești ca un robot de desene animate. De asemenea, nu uita că, în timp ce copilul se distrează cu schimbarea tonalității tale, ai reușit deja să scapi de țipete.
3. Ia un „time-out” pentru tine
„Time-out”-urile nu sunt doar pentru copii. Uneori, părinții au nevoie de o pauză la fel de mult ca și copiii. Când simți că furia îți dă târcoale, ia-ți câteva minute pentru tine. Închide-te în baie (un loc popular pentru time-out-ul părinților…) sau ascunde-te în spatele unei uși pentru câteva minute. Explică-i copilului că și tu ai nevoie de o pauză – glumind, poți spune „Mami are nevoie de o mică vacanță de 5 minute.”
Acest mini-time-out nu doar că te ajută să te calmezi, dar îi arată copilului că și tu îți gestionezi emoțiile într-un mod sănătos. Și, cine știe, poate data viitoare când el simte nevoia să țipe, va urma exemplul tău și va cere o pauză.
4. Transformă frustrarea în umor (sau măcar încearcă)
Hai să fim sinceri: uneori, lucrurile sunt atât de frustrante încât singura modalitate de a le face față este să râzi. De câte ori ai simțit ca o iei razna văzând ca cel mic refuză să facă ceva foarte simplu (gen să-și pună pantofii), chiar dacă l-ai rugat de mai multe ori să facă acest lucru? În loc să țipi, încearcă să transformi momentul într-o glumă.
„Ah, pantofii tăi trebuie să fie niște spiriduși încăpățânați care refuză să intre pe picior! Să vedem dacă îi putem păcăli să stea la locul lor.” Umorul nu doar că te ajută să nu mai strigi la copil, dar creează și o conexiune pozitivă între voi doi. Când râdeți împreună, tensiunea dispare rapid.
5. Dă-i un nume momentului în care simți că urmează să strigi
Recunoaște: toți avem un moment în care simțim că tensiunea ajunge la apogeu și suntem pe punctul de a striga. În loc să te lași pradă furiei, încearcă să identifici acest moment și să-i dai un nume amuzant. Poți spune, de exemplu, „Ah, cred că urmează explozia vulcanică a mamei!” sau „Tata este pe cale să devină un dragon pufăitor!”
Auto-ironia și anticiparea momentului de furie pot diminua tensiunea, atât pentru tine, cât și pentru copil. E ca și cum ai anunța că „pericolul” e aproape, dar într-un mod care face toată situația mai puțin înfricoșătoare. În plus, copilul tău s-ar putea să se amuze și să își ajusteze comportamentul înainte să „erupă vulcanul”.
6. Stabilește un „cod secret” pentru momentele de tensiune
Un truc simpatic care te poate ajuta să nu mai strigi la copil este să stabiliți un „cod secret” între voi doi. Poate fi un cuvânt amuzant sau un gest simplu (cum ar fi să faceți amândoi o mișcare de super-erou sau să vă atingeți nasurile). Acest cod ar trebui să fie folosit în momentele când unul dintre voi simte că tensiunea crește.
Codul secret nu doar că aduce puțină distracție în momentele de criză, dar și creează o oportunitate de a schimba atmosfera tensionată într-una mai lejeră. În loc să strigi, poți spune codul vostru secret și să te oprești, creând astfel un spațiu de calm în mijlocul furtunii.
7. Adu-ți aminte că și tu ai fost copil (da, chiar dacă îți vine greu să crezi)
Ultima, dar poate cea mai importantă strategie care te poate ajuta să nu mai strigi la copil este să te gândești la propria ta copilărie. Îți amintești cum te simțeai atunci când părinții tăi țipau la tine? Cu siguranță nu a fost plăcut. Așa că, atunci când simți că urmează să ridici vocea, fă un pas înapoi și încearcă să-ți amintești că și tu ai trecut prin momente dificile la vârsta copilului tău.
Empatia este un instrument extrem de puternic. În loc să strigi, încearcă să te pui în pielea copilului și să înțelegi de ce face ceea ce face. Poate e obosit, poate e frustrat, poate pur și simplu nu știe cum să își exprime emoțiile altfel. Iar dacă îți poți aduce aminte de propriile tale frământări din copilărie, vei găsi poate o modalitate mai calmă de a aborda situația.
- Îți va plăcea și articolul 10 fraze pe care să le folosești atunci când copilul nu ascultă
Concluzie: Poți învăța cum să nu mai strigi la copil și să supraviețuiești!
Să crești un copil este, fără îndoială, una dintre cele mai provocatoare „meserii” din lume, iar să rămâi calm în toate situațiile, uneori poate părea imposibil. Însă cu puțină practică și o doză sănătoasă de umor, poți învăța cum să nu mai strigi la copil și să gestionezi momentele dificile fără să te transformi într-un megafon.
Nimeni nu este perfect, iar zilele dificile sunt inevitabile. Important este să îți amintești că nu trebuie să fii părintele perfect, ci doar să fii acolo pentru copilul tău, chiar și în momentele în care lucrurile scapă de sub control. Așa că, ia-ți o pauză, respiră adânc și continuă să aplici aceste strategii. Și cine știe? Poate chiar vei ajunge să te transformi într-un „părinte zen”. Sau măcar unul care nu strigă chiar atât de des! 🙂
Dacă acest articol ți-a plăcut, nu uita să dai follow paginii mele de Facebook @mamicidestepte.
